Totul despre Registrul Național al Traficanților de Droguri (Legea 61/2024)

Registrul traficanților de droguri este un sistem național automatizat de evidență și supraveghere, înființat prin Legea nr. 61/2024 și operațional din 1 iunie 2025, în care poliția a înscris persoanele condamnate pentru infracțiuni din sfera traficului de droguri. Înscrierea durează, de regulă, 10 sau 20 de ani și impune obligații stricte de supraveghere, a căror încălcare constituie infracțiune.

Începând cu 1 iunie 2025, prin Legea nr. 61/2024, a devenit operațional un nou instrument de supraveghere, numit și „Registrul traficanților de droguri” (“Registrul”).

Registrul reprezintă una dintre cele mai recente înăspriri ale legislației în domeniul drogurilor în România. Totodată, Registrul este o creație pur românească care nu se mai regăsește în niciunul dintre statele Uniunii Europene.

În esență, cele mai importante aspecte sunt:

• Implică o supraveghere pe termen lung a peste 26.600 de persoane, care sunt înscrise pentru o perioadă de 10 sau 20 de ani.
• Obligațiile impuse sunt severe și implică grave ingerințe asupra vieții private: prezentări periodice la poliție pentru a oferi informații, verificări la domiciliu, necesitatea de a anunța în prealabil deplasările mai lungi de 7 zile și colectarea forțată de date biometrice (ADN, amprente, fotografii).
• Nerespectarea obligațiilor constituie o nouă infracțiune, pedepsită cu închisoare sau amendă penală.
• Există o soluție: Înscrierea în Registru poate fi contestată în justiție. Strategia →.

În acest articol, voi explica implicațiile practice ale acestei noi legi. Am prezentat aceste argumente și în următorul interviu, subliniind de ce consider că această măsură este o a doua pedeapsă pentru zeci de mii de români:

Cine ajunge în Registru?

Registrul a devenit operațional la data de 01 iunie 2025. Acest lucru înseamnă că, începând cu această dată, organele de poliție au înscris în mod automat persoanele care au comis următoarele infracțiuni:

• Toate formele de trafic de droguri sau produse susceptibile de efecte psihoactive:
  • Traficul intern de droguri (art. 2 din Legea 143/2000).
  • Traficul internațional de droguri (art. 3 din Legea 143/2000).
  • Operațiuni neautorizate cu „legale”/„etnobotanice” (produse susceptibile de efecte psihoactive – art. 16-17 din Legea 194/2011).
• Fapte conexe:
  • Punerea la dispoziție a unui local/locuințe pentru consum de droguri (art. 5 din Legea 143/2000); Prescrierea sau eliberarea cu intenție de droguri de mare risc, fără a fi necesare medical sau pe baza unor rețete falsificate (art. 6 alin. (1) și (2) din Legea 143/2000); Administrarea ilegală de droguri de mare risc (art. 7 din Legea 143/2000); Furnizarea de inhalanți toxici minorilor (art. 8 din Legea 143/2000); Finanțarea traficului sau consumului de droguri (art. 9 din Legea 143/2000); Îndemnul la consumul de droguri (art. 10 din Legea 143/2000); Faptele prevăzute de art. 2, 6-8 și 10 din Legea 143/2000 care au avut ca urmare moartea victimei (art. 11 din Legea 143/2000); Tentativa la infracțiunile prevăzute de art. 2, 3, 4 alin. (2), 6 alin. (2)-(3), 7 și 9 din Legea 143/2000 (art. 12 din Legea 143/2000).

Este esențial de precizat că organele de poliție, în mod abuziv, au înscris în Registru inclusiv persoanele care NU mai aveau cazier, contrar prevederilor Legii 61/2024 (mai multe despre acest lucru în Strategia juridică pentru ștergerea din Registru).

Totodată, mai este important de precizat și că Registrul vizează inclusiv persoanele condamnate la o pedeapsă cu suspendare. De altfel, evidența se ține pentru o categorie largă de persoane care au comis infracțiunile de mai sus, respectiv:

• Persoanele condamnate la o pedeapsă cu închisoarea (cu executare sau cu suspendare) ori față de care s-a dispus renunțarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei.
• Persoane față de care s-au dispus măsuri de siguranță, cum ar fi internarea medicală, în legătură cu una dintre infracțiunile indicate mai sus.

În ceea ce privește românii condamnați în străinătate, aceștia sunt înscriși în urma comunicărilor realizate între state privind săvârșirea unor infracțiuni de tipul celor indicate mai sus. Există multiple situații în care informările au fost interpretate greșit de către Poliția Română, sens în care au fost înscrise eronat în Registru chiar și persoane amendate în străinătate pentru deținerea de droguri pentru consum propriu.

În ceea ce privește persoanele care la data comiterii faptelor erau minore, acestea nu se înscriu în Registru, cu excepția cazurilor în care instanța de judecată a dispus în mod expres.

Cum sunt notificate persoanele înscrise în Registru?

Începând cu luna iunie 2025, persoanele vizate au început să fie înștiințate (telefonic sau prin citație scrisă) cu privire la obligativitatea de a se prezenta în termen de 5 zile lucrătoare la sediul organului de poliție de la localitatea de domiciliu. Neprezentarea constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau amendă penală.

În cadrul prezentării, persoanele vizate sunt supuse fotografierii, luării amprentelor și prelevării de probe biologice pentru a fi introduse în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare. În situația în care persoanelor le-au fost deja prelevate în trecut, organele de poliție NU trebuie să le mai preleveze încă o dată (art. 15 alin. (1) din Legea 61/2024).

Obligațiile persoanelor înscrise în Registru

Ulterior notificării, persoanele sunt supuse unui regim de supraveghere drastic și invaziv.

Astfel, dacă persoana locuiește în România, are:

• Obligația de a se prezenta periodic la organele de poliție, dar nu mai târziu de o dată la 3 luni, pentru a comunica informații referitoare la:
  • profesia, meseria sau activitatea pe care o desfășoară;
  • mijloacele de existență;
  • persoanele cu care locuiesc sau cu care au intrat în contact în mod direct și sistematic;
  • unitățile de învățământ preuniversitare/universitare, taberele școlare, cluburi, festivaluri sau orice loc frecventat în mod preponderent;
  • adresa unde locuiesc;
  • modalitatea de comunicare cu organele de poliție
• Obligația de a permite verificări la domiciliu, cel puțin o dată la 3 luni, pentru a obține informații despre comportamentul persoanei și modul în care își câștigă existența.
• Obligația de a anunța, în prealabil, organul de poliție, în cazul intenției efectuării oricăror deplasări din localitatea de domiciliu mai lungi de 7 zile, inclusiv cu privire la localitatea de destinație, scopul deplasării, perioada de deplasare și mijlocul de transport folosit.
• Obligația de a se prezenta, în termen de cel mult 3 zile, la organul de poliție pe raza căruia își stabilește noua locuință, pentru a comunica schimbarea și a fi luată în evidență.

Nerespectarea acestor obligații constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă (art. 19 din Legea 61/2024).

În cazul persoanelor care nu locuiesc în România, acestea rămân înscrise în Registru, însă NU au obligațiile de mai sus, aplicabile doar persoanelor care locuiesc în România. În acest sens, trebuie să dovedească Poliției că locuiesc în alt stat prin intermediul unor acte justificative (contract de închiriere, contract de muncă, etc).

Ce prevede metodologia Poliției (Dispoziția IG nr. 73/2025)

Modul concret în care poliția organizează această supraveghere este stabilit printr-o metodologie internă nepublicată, aprobată prin Dispoziția inspectorului general al Poliției Române nr. 73 din 30 mai 2025, în temeiul art. 23 alin. (3) din Legea 61/2024 („Metodologia”). Pentru fiecare persoană înscrisă se generează un dosar electronic de supraveghere, repartizat unui „polițist de caz” (art. 2 lit. j) și art. 6 din Metodologie). Metodologia detaliază modul în care se aplică obligațiile de mai sus și prevede măsuri suplimentare de supraveghere:

• Înștiințarea. Se comunică fie personal, sub semnătură, fie prin scrisoare recomandată; avizul de primire semnat sau refuzul de a primi scrisoarea țin loc de dovadă a comunicării (art. 21 alin. (4) din Metodologie).
• Prima prezentare. Persoana este informată despre obligațiile sale și i se cer informațiile prevăzute la art. 12 alin. (1) din Legea 61/2024 (art. 22 alin. (1) din Metodologie). Dacă amprentele, fotografia și profilul genetic există deja în bazele de date, persoana este doar fotografiată; altfel, se preiau doar datele care lipsesc (art. 43 alin. (2) și (3) din Metodologie). Fotografierea se repetă o dată la 3 ani sau la schimbarea înfățișării (art. 13 alin. (1) din Legea 61/2024 și art. 47 alin. (2) din Metodologie).
• Graficul de prezență. Tot la prima prezentare, polițistul de caz întocmește, cu consultarea persoanei, un grafic cu datele la care aceasta trebuie să se prezinte la poliție. Graficul acoperă cel puțin 6 luni și se actualizează, dacă este cazul, la fiecare prezentare, iar persoana primește un exemplar, sub semnătură (art. 22 alin. (1) lit. d) și art. 23 alin. (1)-(3) din Metodologie).
• Frecvența prezentărilor și a verificărilor la domiciliu. O stabilește polițistul de caz, cu avizul șefului său direct, în funcție de criterii precum fapta comisă și pedeapsa aplicată, modul de operare, antecedentele penale, comportamentul pe timpul supravegherii și modul de respectare a obligațiilor (art. 23 alin. (4) și art. 25 alin. (2) din Metodologie). Legea stabilește doar intervalul maxim, de 3 luni, astfel că prezentările și verificările pot fi mai dese.
• Verificarea informațiilor comunicate. Polițistul de caz verifică, în condiții de confidențialitate, veridicitatea informațiilor comunicate de persoana înscrisă, cel târziu până la următoarea ei prezentare la poliție (art. 24 alin. (2) din Metodologie).
• Polițistul de proximitate. În mediul urban, polițistul de caz îl informează în scris pe polițistul de proximitate despre persoanele înscrise care locuiesc în zona lui, pentru ca acesta să sprijine supravegherea cu date și informații (art. 25 alin. (5) din Metodologie).
• Deplasările anunțate. Când persoana anunță o deplasare din localitatea de domiciliu mai lungă de 7 zile, polițistul de caz consemnează datele comunicate într-un proces-verbal, la care atașează eventualele documente prezentate de persoană (art. 26 din Metodologie).
• Informarea poliției din statul de destinație. Dacă există date sau informații că persoana înscrisă urmează să se deplaseze pe teritoriul altui stat, membru al Uniunii Europene sau stat terț, polițistul de caz informează autoritățile polițienești din statul respectiv, prin canalele de cooperare internațională (art. 38 din Metodologie). Astfel, o deplasare în străinătate anunțată poliției este comunicată și poliției din statul de destinație. Detalii în articolul Registrul Traficanților de Droguri: notificarea poliției din străinătate.
• Schimbarea locuinței. După ce persoana se prezintă la poliția de la noua locuință, șeful unității de poliție dispune verificarea informațiilor în termen de 3 zile; dacă acestea se confirmă, dosarul de supraveghere se transferă noii unități, care continuă supravegherea (art. 34 din Metodologie).
• Verificarea la legitimare. Toți polițiștii au obligația de a verifica, la legitimarea unei persoane, dacă aceasta este înscrisă în Registru, inclusiv din teren, prin stații radio sau tablete (art. 49 din Metodologie).
• Persoana care nu este găsită la adresă. Dacă persoana nu mai locuiește la adresa cunoscută, iar noua adresă nu poate fi stabilită, polițistul de caz generează în Registru alerta „Persoană cu adresă necunoscută/persoană care nu a fost găsită la adresă”, vizibilă tuturor polițiștilor. Polițistul care o legitimează îi cere adresa, locul de muncă și numărul de telefon și îi comunică, sub semnătură, înștiințarea (art. 27, art. 28 și art. 32 alin. (2) din Metodologie).
• Încălcarea obligațiilor. Dacă, în urma verificărilor, se stabilește că persoana a încălcat una dintre obligațiile prevăzute de lege, polițistul de caz încheie un proces-verbal de constatare și generează alerta „Persoană care a încălcat obligațiile legale”, vizibilă tuturor polițiștilor și menținută cât timp obligațiile nu sunt respectate. Persoana legitimată cu această alertă este condusă la sediul poliției pentru fotografiere, înregistrare dactiloscopică și prelevarea probelor biologice (art. 30-32 din Metodologie). Dacă există date și indicii privind săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 19 din Legea 61/2024, polițistul de caz procedează potrivit Codului de procedură penală (art. 33 din Metodologie).
• Suspendarea supravegherii. Dosarul de supraveghere poate fi suspendat cât timp persoana este privată de libertate ori încarcerată în alt stat, este internată medical sau are o stare de sănătate care nu permite contactul cu polițistul de caz, și-a stabilit domiciliul sau reședința în alt stat, temporar sau definitiv, ori, din probe certe, rezultă că lipsește din România de mai mult de 3 luni. În această perioadă, supravegherea continuă doar prin verificări periodice, fără contact direct cu persoana; la încetarea motivului, toate activitățile se reiau, inclusiv prezentările la poliție (art. 39 din Metodologie).
• Informațiile de la terți. Pentru obținerea de informații despre persoanele înscrise, poliția colaborează cu instituții publice, dar și cu persoane fizice și juridice care ar putea oferi astfel de informații (art. 48 din Metodologie).

Cât timp rămâne o persoană înscrisă în Registru?

Potrivit legii, persoanele sunt scoase din evidența Registrului în următoarele situații:

Persoanele înscrise pot solicita scoaterea din Registru și pe cale judecătorească, pentru alte motive decât cele de mai sus.

Întrebări frecvente despre Registru

Cine este înscris în Registru?

În esență, sunt înscrise persoanele condamnate pentru anumite infracțiuni privind drogurile prevăzute de Legea nr. 143/2000 sau Legea nr. 194/2011, precum și cetățenii români pentru care autoritățile altor state au comunicat săvârșirea unor astfel de infracțiuni.

Cum are loc înscrierea și ce trebuie făcut după înștiințare?

Înscrierea se face automat, prin preluarea datelor din evidențele cazierului judiciar (art. 9). Persoana înscrisă primește o înștiințare și are obligația de a se prezenta, în termen de 5 zile lucrătoare, la organul de poliție competent, pentru fotografiere, înregistrare dactiloscopică și prelevarea probelor biologice (art. 11).

Ce se întâmplă dacă nu mă prezint la poliție după notificare?

Neprezentarea în termen de 5 zile lucrătoare de la notificare constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă penală. Același regim sancționator se aplică și încălcării obligațiilor ulterioare de supraveghere.

Ce obligații au persoanele înscrise în Registru?

Persoanele înscrise care locuiesc în România au obligația de a se prezenta la poliție cel puțin o dată la 3 luni, pentru a comunica informații despre profesie, mijloacele de existență, persoanele cu care locuiesc sau intră în contact direct și sistematic, locurile frecventate, adresa și modalitatea de comunicare cu poliția. De asemenea, trebuie să anunțe în prealabil deplasările din localitatea de domiciliu mai lungi de 7 zile și să se prezinte, în cel mult 3 zile, la poliția de la noua locuință. Poliția efectuează verificări la locuință cel puțin o dată la 3 luni (art. 12).

Cât de des trebuie să mă prezint la poliție?

Legea stabilește doar intervalul maxim: persoanele înscrise care locuiesc în România se prezintă la poliție cel puțin o dată la 3 luni (art. 12 alin. (1) din Legea 61/2024). Potrivit Metodologiei Poliției (Dispoziția IG nr. 73/2025), datele prezentărilor sunt stabilite într-un grafic de prezență, întocmit la prima prezentare pentru cel puțin 6 luni, iar frecvența lor o decide polițistul de caz, cu avizul șefului său, în funcție de fapta comisă, pedeapsa aplicată, antecedentele penale și comportamentul persoanei. Prezentările pot fi, așadar, mai dese decât o dată la 3 luni (art. 23 din Metodologie).

Este anunțată poliția din alt stat când călătoresc în străinătate?

Da. Potrivit Metodologiei Poliției (Dispoziția IG nr. 73/2025), dacă există date sau informații că persoana înscrisă urmează să se deplaseze pe teritoriul altui stat, membru al Uniunii Europene sau stat terț, polițistul de caz informează autoritățile polițienești din statul respectiv, prin canalele de cooperare internațională (art. 38 din Metodologie). În plus, deplasările din localitatea de domiciliu mai lungi de 7 zile trebuie anunțate în prealabil poliției, cu destinația, scopul, perioada și mijlocul de transport folosit (art. 12 alin. (3) din Legea 61/2024).

Sunt înscris în Registru dacă locuiesc în străinătate?

Persoanele care nu locuiesc în România rămân înscrise în Registru, însă nu au obligațiile de supraveghere (prezentări periodice, verificări la domiciliu, anunțarea deplasărilor), cu condiția să dovedească poliției, cu acte, că locuiesc în alt stat. Potrivit Metodologiei Poliției (Dispoziția IG nr. 73/2025), pe această perioadă dosarul de supraveghere poate fi suspendat, iar supravegherea continuă doar prin verificări, fără contact direct cu persoana; dacă persoana revine să locuiască în România, toate activitățile se reiau, inclusiv prezentările la poliție (art. 39 din Metodologie).

Apare Registrul Traficanților de Droguri în cazierul judiciar?

Nu. Registrul este o evidență distinctă de cazierul judiciar, iar înscrierea în Registru nu apare pe certificatul de cazier judiciar. O persoană poate avea cazierul curat și, cu toate acestea, să fie înscrisă în Registru.

Cine are acces la datele din Registru?

Pot obține o copie de pe Registru organele de urmărire penală, instanțele de judecată și instituțiile din sistemul de apărare, ordine publică, siguranță națională și justiție. Datele pot fi transmise și autorităților competente din alte state, în cadrul cooperării polițienești sau judiciare internaționale (art. 17).

Poate fi contestată înscrierea în Registru?

Da. Înscrierea se poate contesta pe cale judecătorească. Se pot invoca, după caz, nelegalitatea înscrierii sau incompatibilitatea măsurilor cu Convenția Europeană a Drepturilor Omului, iar până la soluționarea contestației se poate cere suspendarea obligațiilor. Instanțele au pronunțat deja numeroase hotărâri definitive de ștergere din Registru; strategia de contestare este prezentată pe pagina „Ștergerea din Registrul Traficanților de Droguri”.

Concluzii

Legea 61/2024 creează un sistem de supraveghere post-condamnatoriu mult mai intruziv și de lungă durată decât cazierul judiciar.

Având în vedere severitatea obligațiilor impuse și durata lor extremă, există argumente juridice solide pentru a contesta legalitatea înscrierii.

Cronologia Registrului și a contestațiilor

• Mai 2026: Zeci de noi hotărâri de ștergere și sesizări ale Curții Constituționale.
• Februarie 2026: Prima hotărâre de ștergere pronunțată de o instanță din București, cu sesizarea Curții Constituționale. Alte ștergeri dispuse de judecătorii din țară.
• Ianuarie 2026: A doua hotărâre definitivă de ștergere, la Judecătoria Mizil, cu sesizarea Curții Constituționale.
• Noiembrie 2025: Prima ștergere din Registru a unei persoane reabilitate și fără cazier judiciar.
• August 2025: Prima suspendare a obligațiilor pentru o persoană reabilitată, cu cazier curat la momentul înscrierii.
• Iulie 2025: Date oficiale IGPR: peste 26.600 de persoane înscrise în Registru.
• 1 iunie 2025: Registrul devine operațional.
• 26 martie 2024: Legea nr. 61/2024 este publicată în Monitorul Oficial.