Tot mai multe instanțe dispun ștergerea din Registrul Traficanților de Droguri

Actualizat la: 23.06.2026

Practica judiciară favorabilă persoanelor înscrise în Registrul Traficanților de Droguri continuă să se consolideze la nivel național. Astfel, în continuarea primelor hotărâri de ștergere obținute de avocat Ciprian Pozderie, multe dintre acestea însoțite de sesizări ale Curții Constituționale, am obținut alte noi hotărâri favorabile:

1. Judecătoria Sectorului 1 București, prin Sentința civilă nr. 4602/2026, opinând că prevederile legii și interpretările Poliției Române încalcă dispoziții și principii constituționale, respectiv instituie restrângeri vădit disproporționale în raport de scopul urmărit de lege, care trebuie analizate și prin prisma neretroactivității legii, având în vedere natura penală a acestora.
2. Judecătoria Sectorului 2 București, prin Sentințele civile nr. 2569/2026 și nr. 4699/2026 prin care au fost admise sesizările către Curtea Constituțională, unul dintre judecători opinând că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale deoarece restrângerile nu sunt proporţionale cu situaţia care le-a determinat.
3. Judecătoria Sectorului 3 București, prin Sentințele civile nr. 8283/2026, nr. 9202/2026 și nr. 9707/2026 (nemotivate).
4. Judecătoria Sectorului 4 București, prin Sentințele civile nr. 9004/2026 și nr. 10553/2026 au admis contestațiile și au dispus ștergerea din Registru.
5. Judecătoria Mizil, prin Sentința civilă nr. 89/2026, care a dispus ștergerea din Registru a unei persoane condamnate în anul 2010 și a statuat că se încalcă atât principiului neretroactivității legii, cât și drepturile omului (cu referire la principiul ne bis in idem prevăzut de art. 4 din Protocolul nr. 7 la CEDO).
6. Judecătoria Reghin, prin Sentința civilă nr. 262/2026, care a opinat că dispozițiile legale instituie limitări ale unor drepturi și libertăți fundamentale și se aplică retroactiv, cu încălcarea art. 15. al. 2 din Constituție, inclusiv pentru condamnări aferente unor fapte săvârșite în perioada în care Legea nr. 61/2024 nu era în vigoare.
7. Judecătoria Moreni, prin Sentința civilă nr. 331/2026, care a opinat că dispozițiile legale încalcă dispoziții și principii constituționale inclusiv atunci când, din cauza Poliției nu au fost eliminate mențiunile din cazierul judiciar privind condamnările reabilitate.
8. Judecătoria Zimnicea, prin Sentința civilă nr. 230/2026, a admis o contestație și a dispus ștergerea din Registru.
9. Judecătoria Brașov, prin Sentința civilă nr. 3834/2026, care a aplicat CEDO cu prioritate, constatând că obligațiile sunt disproporționate față de scopul legii și situația individuală a persoanei în cauză. O nouă soluție de ștergere și prin Sentința civilă nr. 5768/2026.

Hotărârea pronunțată de Judecătoria Brașov este remarcabilă și deosebit de importantă întrucât, pentru prima dată, o instanță a aplicat cu prioritate Convenția Europeană a Drepturilor Omului (art. 8 privind dreptul la viață privată), constatând că obligațiile impuse persoanelor înscrise în Registru sunt disproporționate față de scopul declarat al legii. Instanța a efectuat o analiză de proporționalitate și a reținut, printre altele, că nu pot fi transpuse în mod identic obligațiile prevăzute de Registrul Infractorilor Sexuali în cazul persoanelor condamnate pentru trafic de droguri, cele două categorii de infracțiuni nefiind similare.

Faptul că instanțe din regiuni complet diferite adoptă soluții similare demonstrează că modul în care a fost pus în aplicare Registrul Traficanților de Droguri a fost profund viciat. Totodată, numărul semnificativ de sesizări către Curtea Constituțională prin care instanțele au opinat că Legea nr. 61/2024 este neconstituțională vine să confirme poziția persoanelor înscrise nelegal.