Totul despre noul Registru Național al Traficanților de Droguri (Legea 61/2024)

UPDATE Septembrie 2025: O altă instanță a dispus suspendarea obligațiilor din Registru pentru alte două persoane fără cazier judiciar ce au fost înscrise în mod nelegal.

UPDATE August 2025: O instanță a decis ÎN PREMIERĂ suspendarea obligațiilor din Registru pentru o persoană reabilitată și care avea cazierul judiciar curat la momentul înscrierii.

UPDATE Iulie 2025: Pentru a înțelege dimensiunea reală a acestor măsuri, am solicitat date oficiale de la autorități. Conform răspunsului primit de la Inspectoratul General al Poliției Române, peste 26.600 de persoane au fost înscrise în Registru.

Începând cu 1 iunie 2025, prin Legea nr. 61/2024, a devenit operațional un nou instrument de supraveghere, numit și „Registrul traficanților de droguri” (“Registrul”).

Registrul reprezintă una dintre cele mai recente înăspriri ale legislației în domeniul drogurilor în România. Totodată, Registrul este o creație pur românească care nu se mai regăsește în niciunul dintre statele Uniunii Europene.

În esență, cele mai importante aspecte sunt:

• Implică o supraveghere pe termen lung a peste 26.600 de persoane, care sunt înscrise pentru o perioadă de 10 sau 20 de ani.
• Obligațiile impuse sunt severe și implică grave ingerințe asupra vieții private: prezentări periodice la poliție pentru a oferi informații, verificări la domiciliu, necesitatea de a anunța în prealabil deplasările mai lungi de 7 zile și colectarea forțată de date biometrice (ADN, amprente, fotografii).
• Nerespectarea obligațiilor constituie o nouă infracțiune, pedepsită cu închisoare sau amendă penală.
• Există o soluție: Înscrierea în Registru poate fi contestată în justiție. Strategia →.

În acest articol, voi explica implicațiile practice ale acestei noi legi. Am prezentat aceste argumente și în următorul interviu, subliniind de ce consider că această măsură este o a doua pedeapsă pentru zeci de mii de români:

Cine ajunge în Registru?

Registrul a devenit operațional la data de 01 iunie 2025. Acest lucru înseamnă că, începând cu această dată, organele de poliție au înscris în mod automat persoanele care au comis următoarele infracțiuni:

• Toate formele de trafic de droguri sau produse susceptibile de efecte psihoactive:
  • Traficul intern de droguri (art. 2 din Legea 143/2000).
  • Traficul internațional de droguri (art. 3 din Legea 143/2000).
  • Operațiuni neautorizate cu „legale”/„etnobotanice” (produse susceptibile de efecte psihoactive – art. 16-17 din Legea 194/2011).
• Fapte conexe:
  • Punerea la dispoziție a unui local/locuințe pentru consum de droguri (art. 5 din Legea 143/2000); Prescrierea sau eliberarea cu intenție de droguri de mare risc, fără a fi necesare medical sau pe baza unor rețete falsificate (art. 6 din Legea 143/2000); Administrarea ilegală de droguri de mare risc (art. 7 din Legea 143/2000); Furnizarea de inhalanți toxici minorilor (art. 8 din Legea 143/2000); Finanțarea traficului sau consumului de droguri (art. 9 din Legea 143/2000); Îndemnul la consumul de droguri (art. 10 din Legea 143/2000); Faptele prevăzute de art. 2, 6-8 și 10 din Legea 143/2000 care au avut ca urmare moartea victimei (art. 11 din Legea 143/2000); Tentativa la infracțiunile prevăzute de art. 2, 3, 4 alin. (2), 6 alin. (2)-(3), 7 și 9 din Legea 143/2000 (art. 12 din Legea 143/2000).

Este esențial de precizat că organele de poliție, în mod abuziv, au înscris în Registru inclusiv persoanele care NU mai aveau cazier, contrar prevederilor Legii 61/2024 (mai multe despre acest lucru în Strategia juridică pentru ștergerea din Registru).

Totodată, mai este important de precizat și că Registrul vizează inclusiv persoanele condamnate la o pedeapsă cu suspendare. De altfel, evidența se ține pentru o categorie largă de persoane care au comis infracțiunile de mai sus, respectiv:

• Persoanele condamnate la o pedeapsă cu închisoarea (cu executare sau cu suspendare) ori față de care s-a dispus renunțarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei.
• Persoane față de care s-au dispus măsuri de siguranță, cum ar fi internarea medicală, în legătură cu una dintre infracțiunile indicate mai sus.

În ceea ce privește românii condamnați în străinătate, aceștia sunt înscriși în urma comunicărilor realizate între state privind săvârșirea unor infracțiuni de tipul celor indicate mai sus. Există multiple situații în care informările au fost interpretate greșit de către Poliția Română, sens în care au fost înscrise eronat în Registru chiar și persoane amendate în străinătate pentru deținerea de droguri pentru consum propriu.

În ceea ce privește persoanele care la data comiterii faptelor erau minore, acestea nu se înscriu în Registru, cu excepția cazurilor în care instanța de judecată a dispus în mod expres.

Cum sunt notificate persoanele înscrise în Registru?

Începând cu luna iunie 2025, persoanele vizate au început să fie înștiințate (telefonic sau prin citație scrisă) cu privire la obligativitatea de a se prezenta în termen de 5 zile lucrătoare la sediul organului de poliție de la localitatea de domiciliu. Neprezentarea constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau amendă penală.

În cadrul prezentării, persoanele vizate sunt supuse fotografierii, luării amprentelor și prelevării de probe biologice pentru a fi introduse în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare. În situația în care persoanelor le-au fost deja prelevate în trecut, organele de poliție NU trebuie să le mai preleveze încă o dată (art. 15 alin. (1) din Legea 61/2024).

Obligațiile persoanelor înscrise în Registru

Ulterior notificării, persoanele sunt supuse unui regim de supraveghere drastic și invaziv.

Astfel, dacă persoana locuiește în România, are:

• Obligația de a se prezenta periodic la organele de poliție, dar nu mai târziu de o dată la 3 luni, pentru a comunica informații referitoare la:
  • profesia, meseria sau activitatea pe care o desfășoară;
  • mijloacele de existență;
  • persoanele cu care locuiesc sau cu care au intrat în contact în mod direct și sistematic;
  • unitățile de învățământ preuniversitare/universitare, taberele școlare, cluburi, festivaluri sau orice loc frecventat în mod preponderent;
  • adresa unde locuiesc;
  • modalitatea de comunicare cu organele de poliţie
• Obligația de a permite verificări la domiciliu, cel puțin o dată la 3 luni, pentru a obține informații despre comportamentul persoanei și modul în care își câștigă existența.
• Obligația de a anunța, în prealabil, organul de poliție, în cazul intenției efectuării oricăror deplasări din localitatea de domiciliu mai lungi de 7 zile, inclusiv cu privire la localitatea de destinație, scopul deplasării, perioada de deplasare și mijlocul de transport folosit.
• Obligația de a se notificarea schimbarea locuinței, în termen de cel mult 3 zile.

Nerespectarea acestor obligații constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă (art. 19 din Legea 61/2024).

În cazul persoanelor care nu locuiesc în România, acestea rămân înscrise în Registru, însă NU au obligațiile de mai sus, aplicabile doar persoanelor care locuiesc în România. În acest sens, trebuie să dovedească Poliției că locuiesc în alt stat prin intermediul unor acte justificative (contract de închiriere, contract de muncă, etc).

Cât timp rămâne o persoană înscrisă în Registru?

Potrivit legii, persoanele sunt scoase din evidența Registrului în următoarele situații:

• faptele pe care le-au săvârșit nu mai sunt prevăzute de lege ca infracțiuni;
• au trecut 5 ani de la data când s-a pronunțat o hotărâre definitivă de renunțare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei și nu s-a dispus amânarea sau revocarea acesteia;
• au trecut 10 ani de la data introducerii în Registru, dacă pedeapsa aplicată a fost de cel mult 5 ani sau amendă, indiferent că a fost cu suspendare sau cu executare;
• au trecut 20 de ani de la data introducerii în Registru, dacă pedeapsa aplicată este mai mare de 5 ani;
• au decedat;
• la împlinirea vârstei de 85 de ani, dacă pedeapsa aplicată este mai mare de 5 ani.

Persoanele înscrise pot solicita scoaterea din Registru și pe cale judecătorească, pentru alte motive decât cele de mai sus.

Concluzii

Legea 61/2024 creează un sistem de supraveghere post-condamnatoriu mult mai intruziv și de lungă durată decât cazierul judiciar.

Având în vedere severitatea obligațiilor impuse și durata lor extremă, există argumente juridice solide pentru a contesta legalitatea înscrierii.