Două hotărâri judecătorești, pronunțate la doar trei zile distanță, ilustrează tensiunea juridică din jurul Registrului Traficanților de Droguri. Un judecător din cadrul Judecătoriei Baia Mare a refuzat suspendarea obligațiilor în cazul unei persoane reabilitate pentru ca, ulterior, un alt judecător din cadrul aceleiași instanțe să dispună exact contrariul într-o situație identică.
În prima cauză, instanța a respins cererea de suspendare. Raționamentul, din păcate superficial, s-a bazat pe două puncte principale:
Astfel cum au reținut alți judecători (Cluj-Napoca, Suceava, Timișoara), respectiva prevedere legală se referă doar la situația persoanelor față de care a intervenit reabilitarea ulterior unei înscrieri legale:
„Este adevărat că textul de lege invocat de pârât prin întâmpinare, respectiv art. 10 alin. (5) din Legea nr. 61/2024 stabilește faptul că reabilitarea intervenită cu privire la persoanele fizice înscrise în Registru nu conduce la scoaterea acestora din evidența Registrului, însă după cum rezultă din economia sa, acest de lege reglementează numai procedura scoaterii din registru, iar nu și procedura introducerii unei persoane în registrul special” (Sentința civilă nr. 4997/2025 din 10.09.2025 pronunțată de Judecătoria Suceava, paragraf identic regăsit și în Sentința civilă nr. 5162/2025 din 05.08.2025 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca și în Sentința civilă nr. 5018/2025 din 18.09.2025 pronunțată de Judecătoria Suceava)
„De asemenea, pârâtul a invocat dispozițiile art. 10 alin. 5 din Legea nr. 61/2014 care prevăd că intervenirea reabilitării nu conduce la scoaterea din evidența Registrului. #### acest argument nu este puternic, din moment ce în cauză se ridică problema a înseși incidenței Legii nr. 61/2014 cu privire la reclamant, dată de situația particulară a acestuia.” (Sentința civilă nr. 24172/2025 din 01.10.2025 pronunțată de Judecătoria Timișoara)
Or, în cazul persoanelor reabilitate la data operaționalizării Registrului (01.06.2025), Poliția a dispus înscrierea ab initio a acestor persoane în mod contrar legii, în condițiile în care:
Acest raționament a fost argumentat impecabil de către Judecătoria Timișoara, prin Sentința civilă nr. 24172/2025:
„Astfel, în ceea ce privește condiția existenței aparenței de drept, instanța reține că aceasta este în favoarea reclamantului. Pentru a reține aceasta, instanța constată că la data operaționalizării Registrului (01.06.2025), reclamantul nu era înscris în cazierul judiciar cu fapte penale.
În acest caz, instanța apreciază că normele tranzitorii prevăzute de art. 23 alin. 1 și 2 din Legea nr. 64/2024 nu vizează situația reclamantului, întrucât primul aliniat vizează ipoteza persoanelor care sunt înscrise în evidențele cazierului judiciar cu fapte din sfera traficului de droguri după operaționalizarea Registrului, iar cel de-al doilea aliniat vizează ipoteza persoanelor care care la data operaționalizării Registrului erau înscrise în cazier judiciar cu fapte din sfera traficului de droguri. Or, reclamantul, la data operaționalizării Registrului nu avea fapte penale înscrise în cazierul judiciar.
Astfel, instanța consideră că în cauză se pune problema aplicării în timp a Legii nr. 64/2024 în vederea stabilirii dacă reclamantul trebuia sau nu să fie înscris în Registru, aspect care îi revine instanței sesizate cu cererea de radiere să îl analizeze.
În continuare, instanța analizează susținerea pârâtului referitoare la faptul că înscrierea în Registru se face în mod automat prin preluarea informațiilor existente în evidențele operative ale Poliției ######, întrucât scopul legiuitorului avut în vedere la înființarea Registrului a fost să combată recidivarea persoanelor condamnate pentru fapte din sfera traficului ilicit de droguri, indiferent dacă sunt reabilitate. Referitor la acest argument, instanța apreciază că va fi analizat pe fondul cererii de radiere, însă, pentru soluționarea acestei proceduri instanța reține că argumentul adus nu poate înclina balanța aparenței de drept în favoarea pârâtului, întrucât dispozițiile legale invocate de pârât fac referire la preluarea automată în Registru a informațiilor existente în cazierul judiciar al persoanelor vizate și nu a tuturor evidențelor gestionate de Poliția Română.” (Sentința civilă nr. 24172/2025 din 01.10.2025 pronunțată de Judecătoria Timișoara)
Prin urmare, la data operaționalizării Registrului (01.06.2025), persoanele reabilitate nu mai figurau în evidențele cazierului judiciar astfel încât nu puteau fi preluate în mod automat în Registru.
Prin Decizia CCR nr. 502/2024, instanța constituțională a validat Legea nr. 118/2019 (Registrul Agresorilor Sexuali) într-una dintre cele peste 60 de sesizări aflate pe rolul său.
În primul rând, Decizia CCR nu validează preluarea datelor din alte evidențe decât cazierul judiciar. Astfel, apărarea invocată des de către Poliție este să susțină că, deși cazierul judiciar este curat, datele pentru Registru au fost preluate din evidențele interne ale poliției (numite evidențe operative/speciale), unde istoricul infracțional rămâne chiar și după reabilitare.
Această apărare este nu doar contrară textului Legii nr. 61/2024, care menționează explicit cazierul judiciar, dar este o interpretare care nu are suport nici măcar în Decizia CCR nr. 502/2024. În întreaga sa analiză, Curtea Constituțională se raportează exclusiv la informațiile preluate din cazierul judiciar, fără a lua în calcul sau a valida vreodată folosirea altor baze de date.
Acest aspect a fost, de altfel, tranșat recent și de Judecătoria Timișoara, care a respins acest argument, statuând că legea se referă limitativ la cazierul judiciar, nu la toate evidențele gestionate de Poliția Română:
„Referitor la acest argument, instanța apreciază că va fi analizat pe fondul cererii de radiere, însă, pentru soluționarea acestei proceduri instanța reține că argumentul adus nu poate înclina balanța aparenței de drept în favoarea pârâtului, întrucât dispozițiile legale invocate de pârât fac referire la preluarea automată în Registru a informațiilor existente în cazierul judiciar al persoanelor vizate și nu a tuturor evidențelor gestionate de Poliția Română.”
În al doilea rând, orice analogie cu Registrul Traficanților de Droguri (Legea nr. 61/2024) este fundamental greșită. Deși mecanismele legislative pot părea similare, contextul, scopul și, mai ales, justificarea socială a acestora sunt radical diferite.
Astfel, registrele pentru agresorii sexuali au fost create pentru a proteja categorii vulnerabile (copii, persoane cu dizabilități) de un anumit tip de infracționalitate cu consecințe psihologice devastatoare și cu o tendință patologică de repetare. Scopul Legii nr. 61/2024 vizează un fenomen infracțional diferit, care nu prezintă, statistic, același grad de periculozitate socială post-condamnatorie și același risc iminent de recidivă.
Astfel cum s-a reținut și în Decizia CCR nr. 502/2024 (paragraful 25 și 27), rata de recidivă în cazul agresorilor sexuali este excepțional de ridicată, estimată la 70% (!). Această „nevoie socială imperioasă” a justificat un context în care un echilibru între drepturile individuale și siguranța publică să încline în favoarea unor măsuri stricte.
Or, în cazul persoanelor condamnate pentru trafic de droguri, situația este diametral opusă. Potrivit datelor statistice comunicate de Ministerul Justiției, rata de recidivă pentru categoria de infracțiuni vizată de Legea nr. 61/2024 este de numai 2,5%.
Această discrepanță uriașă (70% vs. 2,5%) demonstrează că nu există aceeași „nevoie socială imperioasă” care să justifice aplicarea unui regim de supraveghere identic ca severitate. A aplica aceleași măsuri restrictive pentru un risc de aproape 30 de ori mai mic constituie o încălcare flagrantă a principiului proporționalității. Orice analogie este, prin urmare, nefondată.
La doar trei zile distanță, un alt judecător din cadrul Judecătoriei Baia Mare a admis o cerere similară și a dispus suspendarea obligațiilor prevăzute de Registrul Traficanților de Droguri pentru o persoană reabilitată:
Aceste două hotărâri demonstrează că o analiză superficială poate duce la soluții eronate. Totuși, practica judiciară majoritară, formată la Cluj-Napoca, Suceava, Timișoara și confirmată acum și la Baia Mare, demonstrează că, în situația persoanelor reabilitate la momentul operaționalizării Registrului Traficanților de Droguri, soluția corectă este cea de suspendare temporară a obligațiilor specifice până la soluționarea contestațiilor formulate.
Dacă ești o persoană vizată de Registrul Traficanților de Droguri și dorești să explorezi posibilitatea ștergerii tale din acesta, te invit să vizitezi pagina dedicată acestui subiect unde vei găsi detalii despre strategia de apărare și cum te pot ajuta.
Situația privind Registrul Traficanților de Droguri este complexă și în continuă evoluție. Abonează-te pentru a primi pe e-mail, în mod gratuit, informări privind ultimele decizii ale instanțelor și alte noutăți privind Legea nr. 61/2024.
