De ce avocații penaliști nu își publică onorariile?

Conform Statutului profesiei de avocat, onorariile se stabilesc în raport cu dificultatea, amploarea și durata cazului, în funcție de o serie de criterii concrete:

• Complexitatea cauzei – Un dosar simplu de conducere sub influența substanțelor psihoactive nu poate fi comparat cu un dosar de trafic internațional de droguri;
• Volumul de muncă – Numărul de acte de urmărire penală, martori de audiat, probe de analizat sau cereri de formulat poate varia semnificativ;
• Durata procedurii – Unele cauze se soluționează rapid, altele se pot întinde pe mai multe faze procesuale (fond, apel, recurs) și pe perioade lungi;
• Gradul de urgență – Situațiile care impun intervenții rapide (percheziții, rețineri, arestări) pot influența structura onorariului;
• Obiectivele clientului – Fiecare client are așteptări și nevoi particulare, iar acestea trebuie discutate și analizate înainte de stabilirea unei colaborări;
• Importanța intereselor în cauză – cum ar fi libertatea, reputația sau situația profesională a clientului;
• Natura, noutatea și dificultatea cazului – unele spețe implică aspecte de drept penal noi sau rare în practica judiciară;
• Timpul și resursele alocate – inclusiv împrejurarea că acceptarea mandatului împiedică avocatul să accepte alte cauze în paralel;
• Specializarea, experiența și reputația avocatului – acestea pot influența gradul de încredere și valoarea muncii prestate;
• Colaborarea cu experți sau alți specialiști, dacă este impusă de natura cauzei (ex. expertize IT, toxicologice, financiare);
• Rezultatele obținute pentru client, raportate la dificultatea cauzei;
• Situația financiară a clientului, analizată cu bună-credință;
• Constrângerile de timp în care avocatul trebuie să intervină eficient pentru a asigura apărare de calitate.

Pentru a oferi o imagine de ansamblu asupra costurilor practicate în profesia de avocat, este util de menționat Ghidul Orientativ al Onorariilor Minimale, adoptat de Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) prin Hotărârea Consiliului UNBR nr. 353/8 iunie 2023.

Acest ghid are caracter de recomandare și stabilește praguri minimale pentru diverse servicii avocațiale. El se bazează pe un calcul estimativ al costurilor necesare desfășurării activității.

Subliniez însă că acest Ghid NU reprezintă o lista de prețuri. Onorariul concret va fi stabilit individual, conform criteriilor detaliate mai sus (complexitate, durată, urgență etc.) și va fi discutat transparent în cadrul consultației inițiale. Ghidul UNBR servește doar ca informație suplimentară pentru a înțelege nivelul minim al costurilor asociate asistenței juridice calificate în România.

Avocatul din oficiu este desemnat atunci când asistența juridică este obligatorie (art. 90 din Codul de procedură penală), respectiv atunci:

1. când suspectul sau inculpatul este minor, internat într-un centru de detenţie ori într-un centru educativ, când este reţinut sau arestat, chiar în altă cauză, când faţă de acesta a fost dispusă măsura de siguranţă a internării medicale, chiar în altă cauză, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege;
2. în cazul în care organul judiciar apreciază că suspectul ori inculpatul nu şi-ar putea face singur apărarea;
3. în cursul procedurii în cameră preliminară şi în cursul judecăţii în cauzele în care legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani.

Aplicând aceste reguli generale în contextul specific al infracțiunilor privind regimul drogurilor (reglementate în principal de Legea nr. 143/2000), situațiile în care se impune desemnarea unui avocat din oficiu sunt:

1. În momentul luării măsurilor preventive privative de libertate: Indiferent de încadrarea juridică exactă a faptei (fie că e vorba de trafic, deținere pentru consum propriu, etc.), dacă suspectul sau inculpatul este reținut pentru 24 de ore sau dacă împotriva sa se dispune arestarea preventivă sau arestul la domiciliu, asistența juridică devine obligatorie. Acesta este unul dintre cele mai frecvente momente în care intervine avocatul din oficiu în dosarele de droguri.

2. Când organul judiciar constată incapacitatea de autoapărare: Chiar dacă persoana nu este reținută/arestată și fapta nu ar impune (încă) obligativitatea conform altor criterii, dacă procurorul (în urmărire penală) sau judecătorul (în cameră preliminară/judecată) apreciază că suspectul ori inculpatul, din motive personale (vârstă, stare de sănătate, lipsa de înțelegere a procedurilor, complexitatea cazului etc.), nu își poate face singur apărarea eficient, se va desemna un avocat din oficiu. Această apreciere poate interveni în orice stadiu al procesului și pentru orice tip de infracțiune la regimul drogurilor.

3. La trimiterea în judecată pentru infracțiuni de trafic de droguri/ produse susceptibile de a avea efecte psihoactive: Infracțiunile de trafic de droguri de risc și de mare risc sau de produse susceptibile de a avea efecte psihoactive (prevăzute de Legea 143/2000 sau Legea 194/2011) au pedepse prevăzute de lege mai mari de 5 ani închisoare. Prin urmare, atunci când o persoană este trimisă în judecată pentru astfel de fapte grave, asistența juridică devine obligatorie în faza de cameră preliminară și pe tot parcursul judecății.

Este important de subliniat că, deși în faza de urmărire penală asistența nu este obligatorie pentru faptele cu pedeapsa peste 5 ani (cu excepția cazurilor de reținere/arestare sau a aprecierii subiective a organului judiciar), suspectul/inculpatul are întotdeauna dreptul de a-și angaja un avocat ales în orice etapă a procesului penal și este recomandat să procedeze astfel mai ales înainte de a da orice fel de declarații în cauză.